Ziua bună, zuia bună' florile
   duios șoptesc,
Și din zi mai far Câmpurile
   să cernesc.

Ziua bună, ziua bună' sună
   glas iubit din cer,
Sunt cocoarele drumeție,
   ce departe'n zare pier.

Ziua bună-mi zice mie un
   glas dulce fericit.
Este pacea ce se duce
   și me lasă nimicit.

In curent pe văi, pe dealuri
   tristă iarnă s'o primbla,
Și prin crăngile pădurei,
   crivățul va șuera.

In curend, amici, de mine voi
   cu drag veți pomeni,
Însă eu pierdutami pace sub o cruce,
Sub o cruce voi
   găsi!