Nemernic este omul ce n-a-ntilnit pe cale
O gingasă păreche in cursul vietii sale!
Pe inima lui seacă, ruină părăsită,
Păingănul urzeste o pănză incălcită
Prin care nu razbate nici o simţire bună,
Ca racla ce-i desartă, lăuntrul ei rasună!

In groapa ce-l ascunde e mort de două ori
Acel ce-i dat uitării de-ai lumei trecatori!
In viaţă a fost singur şi singur după viaţă,
Perdut pe vecinicie in umbra ce-l inghetaţă.
Ah! el va fi, cind mortii iesi-vor din mormint,
Străin pe ceea lume, străin ca pe pămint!