Pe marea lină
Care suspină
Stelele toate plutesc ușor.
De ce, drăguță,
A mea steluță,
Lipsești tu numai din horul lor.

Dintre canaluri,
Și de pe maluri
Se nalță-un cântic melodios.
De ce, Niniță,
A ta guriță
Nu se aude cântând voios?

Tainica noapte
Cu blânde șoapte
Te cheamă, dragă, s-o încununi.
Gondola geme,
Căci multă vreme
N-a fost cu tine printre laguni.

Ah! te coboară
Vesel, ușoară,
Dintr' al tău negru palat regesc.
Vin' de zâmbește,
De strălucește
Ca un luceafăr dumnezeiesc.